“Dragostea este forta care misca Soarele si celelalte stele” - Dante
Am fost zilele trecuta la o conferinta de tineret. Anuntata si mediatizata in mediul evanghelic intr-un mod deosebit, a fost prima dintr-o serie de evenimente evanghelice care isi propun sa scuture putin praful depus in si pe inimile celor din orasul Bucuresti in aceasta primavara.
Desi nu pot spune ca intregul lant de evenimente este unul la care, luand verigile pe rand, ma pot alia (ideea care sta la baza lantului este acela ca se vor gasi…de toate pentru toti->fiecare categorie de oameni va fi reprezentata, si atinsa) pot spune ca ma bucur ca mediul nostru se extinde dincolo de carapacea moale a obisnuintei, si incearca in mod clar “sa faca ceva”.
Primul eveniment la care am asistat eu este conferinta pentru tineret sustinuta de Josh McDowell, la Sala Palatului, sambata trecuta.
Mierea cu care a fost atrasa in acest caz categoria tinta - tinerii neevanghelici, a fost formatia Proconsul. Personal, dupa ce mi-am reorientat gusturile muzicale, Proconsul au devenit cam…galagiosi, dar sper ca cei ramasi in sala s-au simtit bine la cea de a doua parte a programului.
Una dintre afirmatiile d-lui McDowell a fost aceea ca dragostea nu este un sentiment. Nu este parte a afectelor, a spectrului emotiilor. Recunosc, aceasta afirmatie m-a pus putin pe ganduri, intrebandu-ma: Oare cum va argumenta aceasta afirmatie? Pentru ca eu, la fel ca si multi altii, ramasesem cu impresia ca dragostea este…”cel mai puternic sentiment”, etcaetera. Ei bine, nu este. Si demonstratia a fost simpla. Dumneze ne-a poruncit:
“1 Petru 1:22 Deci, ca unii cari, prin ascultarea de adevăr, v-aţi curăţit sufletele prin Duhul, ca să aveţi o dragoste de fraţi neprefăcută, iubiţi-vă cu căldură unii pe alţii, din toată inima.”
Sentimentelor nu li se poate porunci. Dragostea nu este un sentiment, este o forta. Dumnezeu insusi este dragoste, El este acela care misca Soarele, si celelalte stele, El le-a pus in miscare prin Cuvantul Sau, inainte sa creeze ochii omului care sa vada aceste minuni. Vazand mereu Creatia, ma aflu plina de uimire in fata frumusetii Creatorului…voi nu?
Si iata deci, ca am aflat ca iubirii i se poate porunci. Poate fi disciplinata, si astfel…precum forta apelor poate fi transformata, si pusa in slujbe mari, tot asa si iubirea: canalizata, modelata, cioplita dupa voia lui Dumnezeu, poate transforma oamenii, vietile…poate sustine si hrani credinta, poate apara nadejdea.
Deasemenea am aflat care este definitia dragostei. Adevarat, nu as fi stiut sa spun asta inainte. O definitie scurta si cuprinzatoare, biblica deatfel. Dragostea inseamna a hrani si a pretui, a ingriji. Si intr-adevar, Dumnezeu se ocupa de aceste lucruri cu precadere. Ne hraneste, constant trupurile, sufletele, duhurile…si pretuieste atat de mult fiintele noastre incat a murit pentru noi, pentru sansa ca noi sa putem sa ii fim din nou alaturi.
Omul pacatos, si impovarat de cunostinta despre rau nu avea loc in Rai, si nici nu ar fi putut trai o eternitate macinat de existenta in el a acestor poveri. Dumnezeu, ingrijindu-Se de noi, ne-a aparat de o perspectiva a unei eternitati de durere, oprindu-ne accesul la o astfel de viata vesnica. Si pentru ca totusi, sa nu ramanem departe de El, ne-a dat posibilitatea ca, desi imbibati de rautate si pacate, desi traind mult sub nivelul la care am fost creati sa traim, sa alegem pe Christos, si astfel sa alegem Viata. Viata alaturi de Dumnezeu, sa ne reluam locul langa tronul Sau, in eternitate. Daca nu recunosti, dragul meu cititor, esenta iubirii in acest plan, cere-I lui Dumnezeu putina lumina ca sa poti intelege dincolo de cuvintele acestea…Adevarul Lui.
Sunt zile pline de frumusete acestea in care putem inca sa aflam planurile si voia lui Dumnezeu…
Esenta celor expuse pana aici, din punctul meu de vedere, este urmatoarea: indiferent de ranile pe care oamenii ni le provoaca (si stim cu totii ca pe cat de inevitabile sunt ele, pe atat sunt de multe), exista un antidot: dragostea careia i putem porunci. Pe care o putem disciplina, intoarce de prin colinde inutile, rasturna si cu care ne putem lupta pana cand o vom supune.
Provocarea este sa te iei la tranta cu dragostea de care esti in stare, pentru a o aduce, laolalta cu celelalte jetfe ale tale, inaintea lui Dumnezeu. El va sti ce sa faca cu ea. Domnul sa ne ajute pe toti.
Amin.
N.B. fotografie publicata cu permisiunea autorului. Foto by: Silviu Comarita
