cautari, credinta, dumnezeu

Pentru o inima intristata

image by: clix

Tristetea oamenilor nu a fost niciodata in planul Lui Dumnezeu. La finalul Creatiei, Dumnezeu si-a evaluat munca si „iata ca toate erau foarte bune”.

Desigur multi se vor uita in jur si vor vedea atatea lucruri rele si urate incat vor exclama: „Foarte bune? probabil Dumnezeu intre timp a incetat sa mai priveasca incoace…” Si totusi, adevarul este ca orice intristare, orice durere prin care trec oamenii au la baza lipsa abilitatii noastre de a ne integra planului divin. Cu alte cuvinte, fie greselile noastre fie nevoia noastra de a ne indrepta aduc asupra noastra suferinta.

Multe lucruri ne intristeaza pe noi oamenii. Dar singura tristete care este acceptasta de Dumnezeu este aceea care duce la pocainta. Tristetea care aduce corectare, care ne ghideaza spre Dumnezeu este singura corecta. Intristarea fata de un pacat, si lupta ca acel lucru sa nu ne mai departeze de El, acestea le incurajeaza Dumnezeu, si le da legitimitate.

Orice alta forma de intristare insa se poate transforma subtil in otrava, si asta nu trebuie sa permitem cu nici un chip. Inima noastra pastreaza multe comori, dar laolalta cu ele trebuie sa se afle si bucuria. Care este una dintre roadele Duhului Sfant in noi. Imediat ce alaturi de noi este Duhul Sfant, dupa nasterea din nou, inima noastra cunoaste si bucuria de a sta alaturi de Dumnezeu. Orice forma de tristete straina de acest areal este si straina de Dumnezeu. Si acesta este suficient ca motiv pentru a alunga din inima orice soapta care intristeaza.

Si daca oamenii ne-au intristat, si daca oamenii ne-au lovit, si daca oamenii ne-au uitat. Si daca oamenii ar face toate astea, si le vor face, desigur, nici atunci noi nu avem motive sa ramanem tristi. Pentru ca Dumnezeu cel Vesnic este refugiul nostru. Indiferent de tulburarile efemere ale acestei lumi, noi tot in Cer ne aflam salvarea.

Indiferent de incremenirea si de uraciunea si de lipsa de dragoste a celor de langa noi, mangaierea noastra tot din Dumnezeu ne vine.

Nu conteaza cate rani capatam pe cale, Dumnezeu ne leaga ranile, ne alina durerea.

Indiferent cat de mult ne gresesc oamenii, Dumnezeu ne da puterea sa iertam.

Iata deci, nu conteaza nimic. Nimic decat bucuria de a fi mantuiti. Pentru ca toate vor pieri, afara de dragostea Eterna a lui Dumnezeu. Toate vor disparea, in afara de ceea ce ne este promis in Cer.

Cu nimic nu vom ajunge in Cer, decat prin jertfa lui Hristos Isus, Domnul nostru. Si mantuirea nu o putem nici cumpara, nici castiga, nici inchiria, ci numai primi.

Putem primi mantuirea, sau o putem refuza. Deci ca unii care avem mantuirea prin jertfa lui Hristos, sa fim bucurosi si plini de pace, intariti prin Duhul Sfant, in adevar si credinciosie.

Restul lucrurilor sunt desertaciuni, si nu merita intristarea noastra. Nu merita nici unul dintre lucrurile trecatoare lacrimile alesilor lui Dumnezeu.

Anunțuri

1 gând despre „Pentru o inima intristata”

  1. Imi place mult articolul tau. Ai dreptate, toate suferintele noastre sunt generate de neadaptarea noastra la planul divin, suferinta devine un cerc vicios din care greu se poate iesi, doar mila si indurarea lui Dumnezeu poate rupe acest cerc vicios in care toti oamenii intra mai devreme sau mai tarziu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s